PE ALEI DESTRAMĂ FRUNZE UN BASTON BUGETAT

PE ALEI DESTRAMĂ FRUNZE UN BASTON BUGETAT

SHC sister of SRH !

FALIMENTUL A FOST  EVITAT ! PRIN VIZITA MAESTRULUI FLORIN ... FLORIAN ... GRIGORIU LA SHC ?????

3. Stimati membri ai SHC si prieteni ai haikuului din Constanta si din tara,

Deoarece trecem la o alta etapa in viata Societatii de Haiku din Constanta si a revistei Albatros, s-au implinit 10 ani de cind sunt la conducerea SHC si a revistei, va informez ca trebuie sa lichidam stocul de reviste Albatros, ramas pentru plata editurii Ex Ponto.

Suntem in posesia a peste 150 de numere Albatros din anii 2003, câteva numere din Cartea Congresului (2007), si chiar numere de dinainte de 2001, editate de Ion Codrescu, doar citeva numere, la acelasi pret, 10 lei exemplarul. Va asiguram ca revista bilingva (romana-engleza) poate fi o sursa de informatii despre fenomenul haiku in tara si in strainatate, despre evenimentele locale, nationale si internationale, pentru unii poate fi primul ghid in lumea liricii japoneze. Veti gasi pagini de eseuri si de critica, creatii valoroase de haiku, tanka, haiga, foto-haiku sau haibun ale unor autori din tara (Bacau, Bucuresti, Constanta, Slobozia, Iasi, Bistrita, Ramnicu-Valcea, Cugir, Cluj etc.) si din strainatate (Albania, Austria, Franta, Bulgaria, Canada, Croatia, Serbia, Slovenia, Germania, India, Irlanda, Japonia, Rusia, Scotia, Suedia, Noua Zeelanda, Ungaria, SUA etc.) si deloc de neglijat Haiku-haiga scolar roman si international. Ne-am bucurat de colaborari valoroase ale maestrului Serban Codrin (creatie, critica, eseistica), ale patriarhului haikuului romanesc - poetul Radu Patrichi (a scris peste 30000 de haikuuri), ale poetului si eseistului Marius Chelaru (creatie, istorie haiku, eseuri, promovare haiku), ale poetului Florin Grigoriu (creatie, istorie haiku, haiku in scoala,  eseuri), ale poetului Vasile Moldovan (creatie si eseuri, promovare haiku), ale poetilor Jules Cohn Botea si Dan Doman (creatie, foto-haiku), Dumitru Radu (creatie, eseuri). Toate acestea nu ar fi fost posibil sa se intimple fara traducerile Alexandrei Flora Munteanu. Am enumerat doar citeva nume importante din lumea haikuului romanesc, ele sunt cu mult mai multe.  Peste ani exemplarele revistei vor valora la nivel de unicate, pentru ca au fost editate in tiraj mic: sub 200. Activitatea de editare si traducere a fost absolut voluntara.

De aceea asteptam de la dvs, sa ne sprijiniti  in lichidarea stocului, pentru un exemplar suma de 10 de lei (pentru cei din afara Constantei si taxele postale-plicul), pe adresa AURICA VACEANU, AL. GAROFITEI NR.3, BL.L79B, SC.B, AP.39, CONSTANTA Cod 900177). Desigur ca puteti achizitiona si 2-3 numere diferite. Revistele pot constitui un cadou pentru prietenii dvs. sau donatie biliotecii locale. Termenul limita este de 2 DECEMBRIE 2013. Un fapt care ne conduce la restringerea revistei este ca Societatea de Haiku din Constanta (SHC), nu poate exista din cotizatia a doar citiva membri cu plata la zi, a vreo 15 din totalul de aproape 50. S-a intimplat acest lucru, deoarece niciun economist cunoscut nu s-a implicat voluntar in contabilitatea SHC, iar sustinut financiar nu a fost posibil nicicum, desi i-am rugat pe membri sa ne gaseasca sponsori, nu pentru plata muncii, ci a editurii.

Probabil, dupa 1 ianuarie Albatros va aparea sub forma unui almanah, dar si cu sponsori speram, dacă ni-i puteţi găşi şi dvs., ori cu abonamente certe, pentru fiecare numar, ca sa nu se repete situatia actuala, fie ca supliment al altei reviste din Constanta sau din alt oras. Si SHC va continua sa existe, probail cu alt staff sau cu acelasi, alaturi de forte tinere. Asteptam idei si propuneri, chiar pentru presedintia SHC.

Noi va multumim pentru intelegere si pentru colaborare.

Laura Vaceanu, Alexandra Flora Munteanu si Radu Patrichi

PS. Poate va intrebati de ce s-a intimplat asa. Pina in 2010, eu si Alexandra Munteanu am sponsorizat aparitia, dar sa nu uitati cite sunt oferite institutiilor culturale si personalitatilor absolut gratuit, iar un numar de 7 bucati Bibliotecii Nationale dupa regulament.

Tel. 0723230273; societatedehaiku@gmail.com

Societatea de Haiku Constanţa 

11.11.2013

FRENCH COCKTAIL ...

RUBIK varianta STOPS

STOPS publicat în prima revistă specializată în poezie niponă apărută în România.

REVISTE ROMÂNEŞTI - HAIKU

Începem azi o prezentare a revistelor de haiku apărute în România. Vom avea în vedere revistele Haiku, Albatros, Orion, Orfeu.
*
Revista Haiku este prima revistă specializată în poezie niponă apărută în România. Subintitulată Revistă de interferenţe culturale româno-japoneze, ea a apărut în luna martie 1990 la Bucureşti.

Apariţia revistei este datorară iniţiativei lui Florin Vasiliu, poate cel mai activ şi întreprinzător dintre cei care au iniţiat, ghidat şi organizat activitatea celor ce au scris haiku în România după 1990. Autor a mai multe cărţi despre Japonia, pentru care a făcut o pasiune după ce a vizitat-o ca inginer chimist prin anii ’70, Vasiliu este primul care a publicat în 1989, în colaborare cu Brânduşa Steiciuc, o carte despre poezia japoneză: Interferenţe lirice – Constelaţia Haiku.

Apariţia revistei a fost doar începutul unei activităţi concentrate în jurul ei pentru a crea o şcoală de haiku şi a descoperi poeţi talentaţi în acest gen de poezie. La un an după apariţia revistei, a luat fiinţă şiCenaclul Haiku, iar apoi Societatea Română de Haiku. În urma activităţii cenaclului, revista a publicat creaţiile membrilor, dar şi articole care să ajute pe cei care aveau nevoie să înţeleagă cum se scrie poezia niponă. De asemenea, a publicat informaţie despre activitatea din ţară şi din lume, despre evenimente, concursuri, antologii, volume personale de poezie niponă.

Ca urmare a activităţii de mai mulţi ani, Florin Vasiliu a înfiinţat şi Editura Haiku unde au fost publicate cărţi de poezie niponă de autori români şi lucrări despre poezia niponă şi fenomenul haiku.

Revista apare în continuare din 1990 de două ori pe an şi a ajuns la numărul 37. Actualmente colectivul de redacţie este format din: Valentin Nicoliţov, Florică Dan, Vasile Moldovan şi Paula Romanescu.

*

Am folosit ca sursă pentru a publica aceste informaţii lucrarea Poemul haiku în România a lui Florin Vasiliu. Îi rog pe cei care vor citi şi vor dori să facă adăugiri (pe care le cred necesare mai ales pentru a consemna pe cei mai importanţi dintre colaboratorii revistei de-a lungul anilor) să le posteze în comentarii sau le trimită pe adresa soimana@yahoo.com pentru a le putea adăuga textului.
*
Cei care doresc sa-si procure revista se pota abona si o vor primi prin posta. Pentru relatii, folositi una din urmatoarele adrese email:

valentin.nicolitov@autoexpert.ro
valentin.nicolitov@yahoo.fr
vasilemoldovan@yahoo.com

De asemenea, puteţi folosi următoarea adresă poştală:

Dan Florică, str. Republicii 71, Bolintin Vale, jud. Giurgiu

*
Am primit de la domnul Vasile Moldovan:
Au mai existat reviste de haiku: MiculOrion (Slobozia, in continuarea revistei Orion), Semn (Piatra Neamt; in afara redactoului din Piatra, mai detine exemplare dr.Dumitru Radu din Bacau, care afost la Constanta), Hermitage (Constanta, din 2004, redactor Ion Codrescu), Jurnal de Haiku (Targoviste, redactor Mihail I. Vlad; toamna trecuta a fost laConstanta, dar la Craciun a murit). Corect ar fi sa leprezentati pe toate. Cateva exemplare vi le pot da eu, dar numai cu imprumut.
Cu stima, V. Moldovan

TODAY with the LUCID ION PETRESCU

https://www.ionpetrescu.ro/2017/04/17/houston-they-have-a-problem/ 

Houston, they have a problem…

Era o vreme când credeam că emisiunile, la postul public de radio, cele focalizate pe arealul euroatlantic, au măcar rolul de indicator al unor neconcordanţe, între genul proxim şi diferenţa specifică, la Ministerul Afacerilor Externe. Simplă iluzie. Erau doar firimituri machiavelic programate şi diversionist aruncate unor Cavaleri ai Tristei Figuri, de către serviciul de fumigene menit a menţine iluzia că suntem o democraţie tot mai consolidată. Nu suntem.

A mai fost un timp în care, ca orice naiv, cu ochii fugind pe paginile unor cronicari, ce decriptau lumi apuse, acuzau pe cele actuale şi prefigurau, cu limite fireşti, pe cele viitoare, credeam că orice tribună de exprimare, pe cale electronică, este o şansă de a informa, obiectiv, milioane de conaţionali mai degrabă derutaţi, decât interesaţi de arealul geopolitic, unde, după o viziune total depăşită, stările actuale ale unor naţiuni, par a fi în culorile alb, negru şi gri, deşi realitatea din teren bate enunţuri pur teoretice, generate doar de lecturi, nicidecum de experienţe pragmatice, pe diferite paralele ale Planetei Albastre. Realitatea este că distinşii contribuabili, la bugetele celor ce se cred inteligenţi, sunt dezinformaţi. Cu premeditare. La ordin. Sau din exces de zel.

A mai existat un exerciţiu, de comunicare modernă, la care am coagulat conaţionali, mai mult sau mai puţin interesanţi, convingători, sau cu un impact relativ la public, din dorinţa de a aduce un plus de lumină, în arealul celor premeditat infestaţi cu scandaluri publice, inteligent şi treptat abordate, cu filmări ce sunt marcate de amatorismul temporarilor ambarcaţi în barca filajului din ordin strict politic, pentru a marca, forţat, artificial, aidoma ca la circ, alinierea noastră la exigenţele unor insignifianţi numiţi la Bruxelles, doar pentru că au adus servicii versului Deutschland Uber Alles.

Numai că adevăraţii compatrioţi nu caută decât preţul pâinii, nu dau doi bani pe aducătorii de spectacole de circ, nici pe cei ce vin cu informaţii, comentarii, dovezi care nu au nimic în comun cu pacea instinctual visată în teritoriul mioritic unde trăim.

Drama vestitorilor din urmă, dincolo de faptul că sunt monitorizaţi, anatemizaţi şi programatic nedoriţi la tribune publice notabile, este că au senzaţia lucizilor…, cei din perioada premergătoare verii anului 1940.

Când ne conducea, ca şi azi, un vorbitor al limbii lui Johann Wolfgang von Goethe.  

e boboc acum 

vulturul din avatar  -

nemțî pa ulițu 

REMEMBER --- 73 !! PAȘTELE MAMII-LOR --- 1944 PAȘTI CU BOMBE 4000 MORȚI ...

ARTICOL - BOMBĂ din 2016 ...
Astazi se implinesc 72 de ani de la bombardamentele anglo-americane din 4 aprilie 1944, bombardamente soldate cu mai mult de 4000 de romani morti

S-a ridicat vreun monument in amintirea victimelor acestor bombardamente?

Astazi se implinesc 72 de ani de la bombardamentele anglo-americane din 4 aprilie 1944, bombardamente  soldate  cu mai mult de 4000 de romani morti si peste  2.000 de  raniti.

In zilele de 4-5 aprilie 1944 au fost bombardate masiv orasele Ploiesti si Bucuresti. In acel an bombardierele B 24 au lansat bombe asupra Bucurestiului chiar si în ziua Pastelui ortodox.

Bombardiere B-17 si B-24 care au decolat de la baza Foggia, Italia au bombardat cele doua orase ale Romaniei in mai multe valuri.

In Ploiesti bombardamentele au vizat triajul feroviar si rafinariile ce prelucrau petrolul extras din zona, furnizând combustibil tãrii si aliatului german. Au fost distruse antrepozite si vagoane cu marfã si alimente, un depozit de combustibili, restaurantul si partial cladirea garii.

Bombardarea Bucurestiului a fost un atac indreptat in mod evident impotriva populatiei civile si a provocat grave pierderi umane.

Cele mai grav lovite au fost zona Garii de Nord (Cal. Grivitei, Plevnei, Bd.Titulescu, Dinicu Golescu, sos. Orhideelor), cart. Giulesti si Crangasi, antiaeriana dintre bd. Ghencea si Alexandriei si cea din Baneasa.

Au cazut bombe si pe Calea Victoriei, în zona hotelului Athene Palace, langa Catedrala Catolica Sfantul Iosif si in cartierul Cotroceni.

Multi bucuresteni au fost surprinsi pe strada de bombardamente si nu au putut ajunge la adaposturile antiaeriene.

A fost bombardata insistent cladirea Garii de Nord, instituţie civila, în care se aflau sute de oameni, mai ales refugiaţi din Moldova.

In fiecare an pe 4 aprilie, tata, care avea atunci 10 ani si locuia impreuna cu parintii,  fratii si bunicii intr-un catun din nordul Bucurestiului,  in apropierea liniei de centura, imi povesteste imaginile de cosmar, trupurile sfartecate si baltile de sange pe care le-a vazut atunci.

Au cazut multe bombe si in satele din jurul Bucurestiului: Glina, Popesti Leordeni, Pantelimon, Jilava, etc deoarece cei care lansau bombele nu reuseau sa gaseasca tintele stabilite (din cauza tirului intens al  apararii anti-aeriene si a  aviatiei de vanatoare), le-au aruncat la intamplare (ca sa scape de ele) si sa se anagjeze pe traseul de intoarcere.

HAPPY EASTER on interoperabil Eastern Flank !

MIORITIK PUZZLE

FLANK ... FERICIT !!!

ALBATROS ***** LA A 25-A ANIVERSARE - LA MULȚI ANI! ȘI UN SENRYU DIN PARTEA MEA:

EMINESCU fericit - 

pe soclul bustului său 

un copil a pictat o balenă albastră

 Revista Albatros apare la Constanţa din anul 1992 şi a fost înfiinţată de Ion Codrescu, cel care a înfiinţat şi Societatea de Haiku din Constanţa. Se pare că la origine au existat animozităţi serioase între Florin Vasiliu şi Ion Codrescu, iniţial membru şi vicepreşedinte al Societăţii de Haiku din Bucureşti. În capitolele din Poemul haiku în România dedicate revistei şi societăţii, Florin Vasiliu face o expunere vădit partizană şi plină de resentimente a celor întîmplate.

Ulterior, Ion Codrescu a scos o altă revistă, Hermitage, scrisă numai în limba engleză şi axată în special pe haiga, şi s-a retras de la conducerea revistei Albatros.

REAMINTIRE - CEL MAI MARE SUCCES la Concurs SENRYU 2017

MENȚIUNI

1.Petru-Ioan Gârda, cu poemul nr. 19

promoții la mall –

în puhoiul de lume

criză de oameni

2.Nicu Stopel, cu poemul nr.4

criză antitero -

bunele cătate-n genți   

și pe dedesubt

DRIDU 553

DRIDU 553
ORIZONTAL:
1) ”Acoperământul Maicii Domnului”, mirifică vatră pustnicească și cunoscut obiectiv turistic, construită în 1993 pe terenul donat de monahia Serafima Sofia, pe dealul LA METEREZE din  comuna DRIDU, județul Ialomița.
2) Ultima taxă – Pe dalele de beton ale lacului Dridu, aflat în paragină, s-a aciuat si această șopârlă apodă, șarpele de sticlă (Anguis fragilis colchiha).
3) Genul viceversa! – Unitate administrativ teritorială rurală. La începutul sec.XVII existau DRIDUL DEALULUI, întărit (legalizat cu act de proprietate) în 1612 de Voievodul Radu Mihnea și DRIDUL SNAGOVULUI al Mânăstirii SNAGOV – Pungă cu lapte.
4) Un cap plecat ... la Maia! - A apare.
5) Hol gol! – DRIDU ... , sau SĂRINDARUL DE SUS, cătun al satului DRIDU – 1464 este cel al atestării documentare a localității, la 28 octombrie, cu textul „ ... și 4 mori la DRIDIH” din dania prin care Radu cel (Frumos) Mare întărea averea Mânăstirii SNAGOV.
6) Denumirea slavă a râului IALOMIȚA (apa ținutului pustiu, nelucrat); Academicianul  C.C.GIURESCU a localizat pe „Drumul Voievozilor spre Târgul Gherghița” un pod în dreptul localității DRIDOVO, având ca bază Harta Stolnicului Cantacuzino 1700 AD (Biblioteca Academiei Române).
7) Cap de vultur ... în oglindă! – A avea un efect de ariditate, precum clima Bărăganului.
8) ... OLARU DE LA NEAMȚ, monahul din a cărui ascultare duhovnicească s-a ridicat Mânăstirea Dridu – Quercus cerris, arbore din pădurea DELEANCA, de pe teritoriul comunei DRIDU.
9)  Semne de început! – Acumulare de apă precum cea din lungul râului IALOMIȚA, cu baraj la DRIDU, inițial în proiectul național de hidroameliorații „SIRET – BĂRĂGAN” – Creștere ... la solar (Pl.Fem.).
10) Vas de lemn în care se bate untul (un exemplar, expus inițial la Căminul Cultural DRIDU,  a fost preluat de Muzeul Agriculturii SLOBOZIA, capitala județului, alături de alte elemente ale CULTURII DRIDU)  – Berbec castrat.
11) Forma de relief pe care este situată comuna DRIDU (Câmpia SNAGOVULUI și DRĂGĂNEȘTI ADÂNCATA),  cu cernoziomuri cambice și argiloiluviale, pe alocuri gleizate și salinizate – Pădure de pe teritoriul comunei DRIDU, alături de MORĂREANCA, DELEANCA, LEASA, BROASCA, SĂRĂTURI, FUNDU ENE și CIOCIANU.

VERTICAL:
1) ... HARAGA GABRIELA-MARIA este cea care a inițiat ridicarea Mânăstirii DRIDU  (călugăriță),(Neart.) – SĂRINDARUL DE ... sau DRIDU MOARĂ, cătun al  satului DRIDU.
2) Urmele CULTURII DRIDU din sec.VIII-XI conțin această rocă sedimentară întrebuințată în olărit – Dau colorit prigoriilor, păsări predominante  în zona comunei DRIDU.
3) Net la cântar! – Aluat fără margini! – Tras la capete!
4) DRIDU ... , cătunul vatră istorică a satului DRIDU, având ca obiectiv turistic monumentul ÎNVĂȚĂTORULUI ION ZAHARESCU (1850-1884), din curtea școlii cu clasele I-VIII, construit în 1892 prin subscripții publice.
5) DRIDU ... , al doilea sat al comunei DRIDU, cu 2 monumente istorice, categoriile A și respectiv C,  biserica din lemn ctitorită de NEAGU CĂPITAN DE ROȘIORI  în perioada 1774-1782, mutată în 1979 datorită amenajării lacului de acumulare și „Casa cu dublu tract” construită în 1924 în tehnica paiantei, specifică ahitecturii rurale din CÂMPIA  BĂRĂGANULUI – Locuitor al Serbiei.
6) În etate! – Vechi.
7) Fund de blid! – 100 la hectar – BROȘTENI ... lipsă la apel!
8) Apă curgătoare. IALOMIȚA și PRAHOVA au confluența pe teritoriul comunei DRIDU  – Avantaj – Sfânt italian.
9) Unități de lucru mecanic – Sihastre.
10) Oarece – Impregnat cu un strat de ceară.
11) DRIDU ... denumire a comunei până în anul 1945, toponim încrustat pe Monumentul Ostașilor Drideni 1916-1918 și amintind de dania ctitoriei lui Radu cel Mare către Mănăstirea SĂRINDAR București. (Istoricește toponimul a evoluat astfel: DRIDIF, DRIDRIH, DRIDIH, DRIDOVO, DRIDOVA, DRIDIUL, DRIDU).
DICȚIONAR: PAISIE, BURNETE, TAT, SAN.

Gheorghe POSTELNICU - Dridu, Ialomița
=============