DRIDU 553

DRIDU 553
ORIZONTAL:
1) ”Acoperământul Maicii Domnului”, mirifică vatră pustnicească și cunoscut obiectiv turistic, construită în 1993 pe terenul donat de monahia Serafima Sofia, pe dealul LA METEREZE din  comuna DRIDU, județul Ialomița.
2) Ultima taxă – Pe dalele de beton ale lacului Dridu, aflat în paragină, s-a aciuat si această șopârlă apodă, șarpele de sticlă (Anguis fragilis colchiha).
3) Genul viceversa! – Unitate administrativ teritorială rurală. La începutul sec.XVII existau DRIDUL DEALULUI, întărit (legalizat cu act de proprietate) în 1612 de Voievodul Radu Mihnea și DRIDUL SNAGOVULUI al Mânăstirii SNAGOV – Pungă cu lapte.
4) Un cap plecat ... la Maia! - A apare.
5) Hol gol! – DRIDU ... , sau SĂRINDARUL DE SUS, cătun al satului DRIDU – 1464 este cel al atestării documentare a localității, la 28 octombrie, cu textul „ ... și 4 mori la DRIDIH” din dania prin care Radu cel (Frumos) Mare întărea averea Mânăstirii SNAGOV.
6) Denumirea slavă a râului IALOMIȚA (apa ținutului pustiu, nelucrat); Academicianul  C.C.GIURESCU a localizat pe „Drumul Voievozilor spre Târgul Gherghița” un pod în dreptul localității DRIDOVO, având ca bază Harta Stolnicului Cantacuzino 1700 AD (Biblioteca Academiei Române).
7) Cap de vultur ... în oglindă! – A avea un efect de ariditate, precum clima Bărăganului.
8) ... OLARU DE LA NEAMȚ, monahul din a cărui ascultare duhovnicească s-a ridicat Mânăstirea Dridu – Quercus cerris, arbore din pădurea DELEANCA, de pe teritoriul comunei DRIDU.
9)  Semne de început! – Acumulare de apă precum cea din lungul râului IALOMIȚA, cu baraj la DRIDU, inițial în proiectul național de hidroameliorații „SIRET – BĂRĂGAN” – Creștere ... la solar (Pl.Fem.).
10) Vas de lemn în care se bate untul (un exemplar, expus inițial la Căminul Cultural DRIDU,  a fost preluat de Muzeul Agriculturii SLOBOZIA, capitala județului, alături de alte elemente ale CULTURII DRIDU)  – Berbec castrat.
11) Forma de relief pe care este situată comuna DRIDU (Câmpia SNAGOVULUI și DRĂGĂNEȘTI ADÂNCATA),  cu cernoziomuri cambice și argiloiluviale, pe alocuri gleizate și salinizate – Pădure de pe teritoriul comunei DRIDU, alături de MORĂREANCA, DELEANCA, LEASA, BROASCA, SĂRĂTURI, FUNDU ENE și CIOCIANU.

VERTICAL:
1) ... HARAGA GABRIELA-MARIA este cea care a inițiat ridicarea Mânăstirii DRIDU  (călugăriță),(Neart.) – SĂRINDARUL DE ... sau DRIDU MOARĂ, cătun al  satului DRIDU.
2) Urmele CULTURII DRIDU din sec.VIII-XI conțin această rocă sedimentară întrebuințată în olărit – Dau colorit prigoriilor, păsări predominante  în zona comunei DRIDU.
3) Net la cântar! – Aluat fără margini! – Tras la capete!
4) DRIDU ... , cătunul vatră istorică a satului DRIDU, având ca obiectiv turistic monumentul ÎNVĂȚĂTORULUI ION ZAHARESCU (1850-1884), din curtea școlii cu clasele I-VIII, construit în 1892 prin subscripții publice.
5) DRIDU ... , al doilea sat al comunei DRIDU, cu 2 monumente istorice, categoriile A și respectiv C,  biserica din lemn ctitorită de NEAGU CĂPITAN DE ROȘIORI  în perioada 1774-1782, mutată în 1979 datorită amenajării lacului de acumulare și „Casa cu dublu tract” construită în 1924 în tehnica paiantei, specifică ahitecturii rurale din CÂMPIA  BĂRĂGANULUI – Locuitor al Serbiei.
6) În etate! – Vechi.
7) Fund de blid! – 100 la hectar – BROȘTENI ... lipsă la apel!
8) Apă curgătoare. IALOMIȚA și PRAHOVA au confluența pe teritoriul comunei DRIDU  – Avantaj – Sfânt italian.
9) Unități de lucru mecanic – Sihastre.
10) Oarece – Impregnat cu un strat de ceară.
11) DRIDU ... denumire a comunei până în anul 1945, toponim încrustat pe Monumentul Ostașilor Drideni 1916-1918 și amintind de dania ctitoriei lui Radu cel Mare către Mănăstirea SĂRINDAR București. (Istoricește toponimul a evoluat astfel: DRIDIF, DRIDRIH, DRIDIH, DRIDOVO, DRIDOVA, DRIDIUL, DRIDU).
DICȚIONAR: PAISIE, BURNETE, TAT, SAN.

Gheorghe POSTELNICU - Dridu, Ialomița
=============